Raluca Ciurcanu

Key Words: Bauman, globalization, social consequences, space, mobility

Faculty of History and Philosophy, BBU
Cluj, Romania
Email: danaida21@yahoo.com

Zygmunt Bauman

Globalizarea si efectele ei sociale

Ed. Antet, Bucuresti, f.a.

previous
home
next

Zygmunt Bauman cauta sa redefineasca, printr-o analiza minutioasa, termenul de globalizare. Pe masura ce este tot mai exploatat īn discursul cotidian, fiind rostit cu acea fervoare a aspirantului spre o evenimentialitate tot mai mult inventata, tinde sa fie clasificat īn ordinea cuvintelor cu o consistenta opacizata.

Prin analiza sa, autorul urmareste sa transgreseze aceste limite interpretative, remonteaza pas cu pas ceea ce reprezinta īn realitate globalizarea, prin prisma semnificatiei si a consecintelor sociale implicate .

Cu toate acestea, autorul precizeaza īn prefata cartii faptul ca aceasta din urma nu evolueaza spre o concluzie stiintifica, tendinta fiind mai mult una de problematizare, de interogare, iar nu de statuare a unor pronosticuri.

Structurata pe cinci capitole, cartea vizeaza cercetarea diferentei dintre natura prin esenta schimbatoare a timpului si spatiului si schema organizarii sociale, etapele razboiului modern pentru cucerirea dreptului de a defini si aplica sensul spatiului folosit īn comun, sansele suveranitatii politice īn conditiile globalizarii economiei, finantelor si comunicatiilor, consecintele culturale ale acestei transformari si, īn final, explorarea expresiilor noii polarizari instituite de acest proces, cu īntreaga suita de consecinte īn planul social, animat de un ,,global’’ deziderat de miscare, de transformare, dar subminat, īn acelasi timp de angoasa, insecuritate si incertitudine.

Ceea ce a caracterizat ultimul sfert al secolului 20 pare sa ramīna īn istorie sub numele de ,,Marele Razboi de independenta fata de Spatiu”, acest fapt antrenīnd o dispersie a centrelor de decizie si plasarea acestora dincolo de orice constrīngere teritoriala; acest fapt este demonstrat prin apelul la un exemplu din sfera economica, cel al actionarilor unei companii, care nu mai sunt ,,legati’’ de o forma de spatialitate, īn care se gaseste respectiva institutie; ei pot opera o ,,mutare’’ a acesteia īn functie de abilitatea lor de a spori numarul de dividende; īn aceste conditii compania se poate misca īn libertate, dar consecintele miscarii ramīn pe loc.

Mobilitatea furnizeaza o valenta majora si anume eludarea raspunderii pentru consecinte, īn conditiile īn care se poate vorbi despre o noua

JSRI • No.6 /Winter 2003 p. 208

putere, neancorata, capabila sa se deplaseze cu repeziciune, lasīndu-i īn urma pe cei care continua sa ramīna prizonierii spatiului, pentru a suporta efectele acestei schimbari.

Nu se mai vorbeste despre o granita geofizica, distanta fiind perceputa, ca īn atīt de multe contexte istorice, ca un produs social, ,,realitatea granitelor’’ fiind un fenomen de clasificare sociala.

Noul spatiu organizat este guvernat de tehnica, de viteza de actiune a acesteia si de costurile utilizarii ei; este un spatiu desacralizat, artificial, accesibil prin creierul  electronic, national, nu local. De aici nasterea unui nou spatiu, cel cibernetic, īn care omul pare sa se elibereze de limitele corpului fizic.

Īn ce priveste ideea de supraveghere, sau cea a unui Panoptikon, asa cum īl vedea Foucault, pare a fi o  redundanta, acesta fiind īnlocuit de un super panoptic, īn care vizate sunt corpurile prinse īntre retele, baze de date, autostrazile informatiei; nu se mai pune problema unor priviri indiscrete, īn acest context, ba mai mult, cei supravegheati sunt cei care furnizeaza datele, cei dintīi factori, voluntari, implicati īn supraveghere.

Īn paralel cu Panoptikon-ul se naste o noua tehnica de putere, numita sugestiv Synoptica, ce vizeaza supravegherea celor putini de catre cei multi, varianta posibila prin explozia mass - media, mai cu seama a televiziunii.

Un alt aspect relevant este cel al prapastiei care desparte statul de economie, īntr-o lume īn care capitalul nu mai are un domiciliu fix, iar fluxurile financiare au iesit de sub controlul  guvernelor nationale, multe pīrghii ale politicii economice nu mai, statul-natiune se erodeaza, iar factorii erozivi sunt ,,transnationali’’ si, īn buna masura, anonimi; ei nu formeaza un sistem uniform sau o ordine, ci sunt o aglomerare de sisteme manipulate de actori invizibili. Lumea īnsasi nu mai apare ca totalitate, ci ca un cīmp de forte īmprastiate, disparate, coagulīndu-se īn locuri greu de prevazut si acumulīnd o tensiune pe care nimeni nu stie cum sa o stapīneasca; nu exista, de asemenea, nici o problema care sa surprinda totalitatea chestiunilor globale si, īn acelasi timp, sa detina consens global.

Aceasta ,,globalizare’’ este īnsasi noua si neplacuta perceptie a lucrurilor care scapa de sub control, iar sensul ei consta īn caracterul nedefinit, dezorganizat si autopropulsat al problemelor lumii: lipsa centrului, a unui pupitru de comanda, a unui consiliu de decizie, a unui birou managerial.

Fragmentarea politica si globalizarea economica, departe de a actiona īn directii contrare sunt de fapt aliati si conspiratori, si datorita acestei perspective, eliberate de explozia noii libertati de miscare, asa numitele procese de globalizare se soldeaza cu o redistribuire a privilegiilor si a lipsurilor, a bogatiei si a saraciei,

JSRI • No.6 /Winter 2003 p. 209

a resurselor si a sterilitatii, a puterii si a neputintei, a libertatii si a constrīngerii. Asta face ca astazi, īn opinia autorului, sa asistam la o restratificare īn cursul careia se formeaza o noua ierarhie socio-culturala mondiala.

Īn concluzie, ceea ce īnseamna globalizare pentru unii reprezinta localizare pentru altii; semnalīnd o noua libertate pentru unii , procesul globalizarii īsi face aparitia neinvitat , ca un destin crud pentru altii.

JSRI • No.6 /Winter 2003 p. 210

JSRI • No. 6/Winter 2003

previous
home
next